Titlu proiect:
Cresterea nivelului de calificare al angajatilor din regiunea Centru in vederea imbunatatirii statutului pe piata muncii

Componentă 1 – Apel : POCU/726/6/12/Creșterea participării la programele de formare profesională continuă, cu accent pe acei adulți, cu un nivel scăzut de calificare și persoanele cu vârsta de peste 40 ani, din zone rurale defavorizate, inclusiv prin recunoașterea și certificarea rezultatelor învățării dobândite în contexte non-formale și informale/12/Creșterea participării la programele de formare profesională continuă, cu accent pe acei adulți, cu un nivel scăzut de calificare și persoanele cu vârsta de peste 40 ani, din zone rurale defavorizate, inclusiv prin recunoașterea și certificarea rezultatelor învățării dobândite în contexte non-formale și informale

Obiectivul general al proiectului/Scopul proiectului
Cresterea nivelului de calificare al unui numar de 700 de angajati, din regiunea Centru, cu accent pe acei adulti, cu un nivel scazut de calificare si persoanele cu varsta de peste 40 ani, din zone rurale, prin dezvoltarea si organizarea unui sistem integrat de interventie axat pe participarea la programe de formare profesionala relevante in vederea dobandirii de competente profesionale certificate, recunoscute la nivel national si comunitar in vederea imbunatatirii statutului in campul muncii prin dezvoltarea unei cariere profesionale in domeniul industrial sau in distributie (vanzari). Prin intermediul proiectului propus spre finantare se are in vedere sprijinirea masurilor stabilite prin Strategia Nationala privind Invatarea pe tot Parcursul Vietii si respectiv prin Strategia educatiei si formarii profesionale din Romania pentru perioada 2016-2020. In acelasi timp proiectul are in vedere sprijinirea obiectivului tematic 10 Investitiile in educatie, calificare si formare profesionala pentru dobandirea de competente si invatare pe tot parcursul vietii din Programul Operational Capital Uman 2014-2020; prioritatea de investitii 10ii – Imbunatatirea calitatii si eficientei si accesul la invatamantul tertiar si a celui echivalent in vederea cresterii participarii si a nivelului de educatie, in special pentru grupurile defavorizate; obiectivul specific 6.12 Cresterea participarii la programele de formare profesionala continua, cu accent pe acei adulti, cu un nivel scazut de calificare si persoanele cu varsta de peste 40 ani, din zone rurale defavorizate, inclusiv prin recunoasterea si certificarea rezultatelor invatarii dobandite in contexte non-formale si informale. In vederea atingerii obiectivului general, proiectul propune 3 directii majore de actiune transpuse in 3 obiective specifice. Cele 3 directii majore de actiune sunt 1) derularea unei campanii regionale, la nivelul regiunii Centru, de promovare si constientizare a importantei programelor de formare profesionala pe tot parcursul vietii pentru angajatii ce are drept scop identificarea si selectarea unui numar minim de 700 de angajati (din care minim 218 angajati care se regasesc in cel putin una din categoriile: – persoane cu nivel scazut de calificare – persoane din mediul rural – persoane cu varsta peste 40 de ani), pentru a beneficia de sprijin in cadrul proiectului in vederea imbunatatirii statutului pe piata muncii. 2) A doua directie majora de actiune este dezvoltarea si furnizarea unui program de informare, consiliere profesionala si tutorat menita sa identifice cele mai bune rute de invatare pe tot parcursul vietii si identificarea oportunitatilor pe piata muncii in vederea imbunatatirii situatiei socio-economice a persoanelor din grupul tinta (imbunatatirea statutului pe piata muncii). 3) A treia directie majora de actiune propusa spre finantare este un program complex de formare profesionala continua pentru 700 de angajati din regiunea Centru, program de formare profesionala continua organizat si autorizat in conformitate cu prevederile Ordonatei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor. Prin intermediul programului de formare profesionala continua se are in vedere dobandirea de catre cei 700 de angajati din grupul tinta a de competente si calificari certificate/recunoscute la nivel national si comunitar in vederea facilitarii imbunatatirii statutului pe piata muncii. Din punct de vedere al efectului benefic pe termen lung generat de implementarea proeictului mentionam urmatoarele 1) efectul benefic pe termen lung la nivelul grupului tinta – se are in vedere elaborarea pentru fiecare din cei 700 de angajati selectati in grupul tinta a unor rute de formare profesionala continua, in concordanta cu aptitudinile si experienta anterioara individuala in masura sa sporeasca sansele de adaptare pe piata muncii si dobandirea unui statut mai bun pe piata muncii. Aceasta ruta de invatare va asigura o dezvoltare profesionala sustenabila a persoanelor din grupul tinta inclusiv dupa perioada de implementare a proiectului. Programul de formare profesionala va asigura la nivelul grupului tinta dobandirea de competente si calificari certificate si recunoscute la nivel national si comunitar – competente si calificari ce vor fi un catalizator pe termen lung in vederea imbunatatirii statutului pe piata muncii. 2) efectul benefic la nivel de comunitate – are in vedere doua aspecte – a)constientizarea la nivel de comunitate a importantei si beneficiilor participarii angajatilor la programele de formare profesionala pe tot parcursul vietii si b) cresterea nivelului de competenta si calificare a angajatilor contiribuie in mod direct la dezvoltarea unui ecosistem economic adaptabil si competitiv bazat pe cunoastere si competenta.

Obiectivele specifice ale proiectului

  1. OS.1 Organizarea si desfasurarea unei campanii regionale de promovare si constientizare a importantei programelor de formare profesionala in randul angajatilor din regiunea Centru in vederea identificarii si selectarii unui numar de minim 700 de angajati in vederea participarii la un program complex de sprijin ca umreaza sa faciliteze imbunatatirea statutului pe piata muncii. Obiectivul specific 1 se va realiza prin intermediul activitatii A.I Organizarea si derularea unei campanii de constientizare si promovare a importantei participarii la programele de formare profesionala continua in randul angajatilor din regiunea Centru, si se va considera indeplinit atunci cand vor fi atinse urmatoarele rezultate R.1.1 – 1 conferinta de lansare a proiectului; R.1.2 – 1 conferinta de inchidere a proiectului; R.1.3 – 6 anunturi in presa locala/regionala de promovare si constientizare a importantei programelor de formare profesionala pentru angajati; R.1.4 – 12 Protocoale de colaborare cu actori relevanti pe piata muncii (sindicate; AJOFM; ITM, etc.) in vederea facilitarii procesului de promovare si constientizare a importantei programelor de formare profesionala pentru angajati.; R.1.5 – 700 de angajati identificati si selectati pentru a beneficia de sprijin in cadrul proiectului; R.1.6 – 218 angajati identificati si selectati pentru a beneficia de sprijin in cadrul proeictului care se regasesc in cel putin una din categoriile: – persoane cu nivel scazut de calificare – persoane din mediul rural – persoane cu varsta peste 40 de ani (31.14% din total grup tinta).
  2. OS.2 Furnizarea unui program de consiliere profesionala, informare si tutorat pentru 700 de angajati din regiunea Centru pentru incurajarea participarii la programele de FPC, dezvoltarea carierei si cautarea de noi oportunitati pentru pe piata muncii. Obiectivul specific 2 se va realiza prin intermediul activitatii A.II Furnizarea unui program complex de informare, consiliere profesionaa si tutorat pentru cei 700 de angajati, inclusi in grupul tinta, in vederea dezvoltarii carierei profesionale si identificarii de noi oportunitati pe piata muncii si se va considera indeplinit atunci cand vor fi realizate urmatoarele rezultate R.2.1 – 700 de angajati beneficiaza de servicii de consiliere, informare profesionala si tutorat in vederea dezvoltarii carierei profesionale si identificarii de noi oportunitati pe piata muncii; R.2.2 – 75 de angajati care urmeaza studii/cursuri de formare dupa incetarea calitatii de participant la proiect; R.2.3 – 403 angajati care si-au imbunatatit statutul pe piata muncii ca urmare a sprijinului primit.
  3. OS.3 Dezvoltarea si furnizarea unui program complex de formare/calificare destinat unui numar de 700 de angajati din regiunea Centru, cu accent pe acei adulti, cu un nivel scazut de calificare si persoanele cu varsta de peste 40 ani, din zone rurale in vederea cresterii nivelului de calificare prin dobandirea de competente profesionale recunoscute la nivel national si comunitar. Obiectivul specific 3 se va realiza prin intermediul activitatii A.III Dezvoltarea si furnizarea unui program complet de formare profesionala pentru un numar de 700 de angajati din regiunea Centru. OS.3 se va considera atins atunci cand vor fi realizate urmatoarele rezultate R.3.1 700 de angajati beneficiaza de un program de formare profesionala autorizat in conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor; R.3.2 651 de angajati certificati ca urmare a participarii la programele de formare profesionala dezvoltate prin proiect.

Context
Avand in vedere tendintele la nivel european de analiza a componentei teritoriale a competitivitatii, Comisia Europeana a propus in 2011 calcularea unui Indice al Competitivitatii Regionale (ICR). Intre tarile Uniunii Europene, regiunile de dezvoltare ale Romaniei se situeaza pe ultimele locuri atat in ceea ce priveste ICR, cat si in aproape toate clasamentele indicatorilor ce compun acest indice compozit. In data de 07.10.2019 Comisia Europeana a publicat a treia editie a indicelui competitivitatii regionale pentru 268 de regiuni ale UE – un studiu care furnizeaza regiunilor informatii utile pentru a stimula performanta economica. Romania se afla pe ultimele locuri in Europa in functie de competitivitatea regionala, 4 din cele 8 regiuni romanesti incluse in indicele Uniunii Europene fiind pozitionate pe ultimul nivel de dezvoltare. Regiunea Centru se regaseste doar pe al doilea nivel de dezvoltare cu o valoare a indiceluli competitivitatii regionale de doar 13,18 puncte (pozitia 240 din 268). Unul din motivele pentru care regiunile de dezvoltare din Romania obtin aceste calificative este evidenta necorelare intre calificarea fortei de munca si nevoile pietei muncii. In conformitate cu Strategia Europa 2020, a fost stabilit ca cel putin 15 % dintre adulti ar trebui sa participe la programele de invatare de-a lungul vietii. Obiectivul privind IPV pentru Romania este de a creste rata de participare a adultilor (cu varste cuprinse intre 25 si 64 de ani) la 10%, pana in 2020. Rata de participare la IPV in Romania este inegal distribuita pe mai multe dimensiuni. Rata de participare la educatia formala scade odata cu varsta, de la 8,5%, pentru persoane cu varste de la 25 la 34 de ani, la 0,1%, pentru cele cu varste cuprinse intre 55 si 64 de ani. Din punctul de vedere al statutului privind ocuparea fortei de munca, se observa, de asemenea, o discrepanta la nivelul ratei de participare la educatia formala: aceasta este mai scazuta pentru someri (0,9%) decat pentru cei angajati (4,2%). Si in ceea ce priveste persoanele care locuiesc in mediul rural si urban exista o diferenta: rata de participare la educatia nonformala este mai mare in mediul urban (6,4%) decat in mediul rural (2,5%). Proportia intreprinderilor care furnizeaza formare profesionala angajatilor afecteaza, de asemenea, disponibilitatea de competente pe piata muncii. Aceasta proportie este de numai 40% in Romania, comparativ cu media UE, de 58%. Intreprinderile mici si mijlocii din Romania sunt mai putin doritoare decat cele din tarile UE sa le asigure angajatilor participarea la activitati de IPV. Printre deficientele care au impact asupra gradului de participare si accesului la programele de formare profesionala se numara: insuficienta promovare a programelor de formare profesionala, a posibilitatii evaluarii rezultatelor invatarii dobandite in context nonformal si informal, a consilierii privind orientarea in cariera, etc. In ceea ce priveste orientarea profesionala si consilierea in cariera, punctele slabe sunt cele legate de lipsa unui sistem national integrat de informare, consiliere si orientare profesionala la nivel national/ regional/ local, care sa vizeze atat formarea profesionala initiala, cat si formarea profesionala continua, slaba cooperare intre diversi actori la nivel national, regional si local, care actioneaza in domeniul consilierii si orientarii profesionale si lipsa coordonarii actiunilor acestora, reteaua de centre de informare, consiliere si orientare profesionala – insuficient dezvoltata in special in mediul rural, numarul redus de instrumente de orientare profesionala online elaborate si implementate. In ceea ce priveste orientarea profesionala si consilierea in cariera, punctele slabe sunt cele legate de lipsa unui sistem national integrat de informare, consiliere si orientare profesionala la nivel national/ regional/ local, care sa vizeze atat formarea profesionala initiala, cat si formarea profesionala continua, slaba cooperare intre diversi actori la nivel national, regional si local, care actioneaza in domeniul consilierii si orientarii profesionale si lipsa coordonarii actiunilor acestora, reteaua de centre de informare, consiliere si orientare profesionala – insuficient dezvoltata in special in mediul rural, numarul redus de instrumente de orientare profesionala online elaborate si implementate. Participarea limitata la educatie si formarea adultilor din Romania poate fi explicata prin existenta unor disfunctionalitati intre angajatori, angajati si furnizorii de educatie si formare profesionala. Aceste disfunctionalitati duc la un sistem de invatare pe tot parcursul vietii neperformant si putin receptiv in care angajatorii, angajatii si furnizorii de educatie si formare profesionala actioneaza independent, neinteractionand intre ei. Aceste disfunctionalitati pot fi cauzate de trei tipuri de constrangeri care sunt frecvent intalnite in Romania: (i) informatii insuficiente si asimetrice intre institutiile implicate; (ii) stimulente reduse pentru participarea la activitati de educatie si formare; si (iii) capacitatea institutionala inadecvata. Datele din anchete realizate in Romania arata ca informatia limitata este asociata cu participarea redusa la formare, in special pentru angajatii mai putin educati si pentru cei varstnici: doar 3,4% dintre romanii cu educatie primara si secundara inferioara au acces la informatii despre posibilitatile de invatare, comparativ cu 31,9% dintre cei cu educatie tertiara. De asemenea, doar 6,1% dintre romanii cu varsta intre 55 si 69 de ani au acces la informatii despre posibilitatile de invatare, comparativ cu 21,6% dintre cei cu varsta intre 25 si 34 de ani. In Romania, cele mai mici procente de participare la formarea profesionala se inregistreaza in randul persoanelor cu niveluri scazute de calificare profesionala, precum si in randul celor care lucreaza in companii mici (cu mai putin de 10 angajati) si al persoanelor cu varsta de peste 40 de ani. Deficitul de informatii are, de asemenea, potentialul de a reduce interesul beneficiarilor de IPV pentru oportunitatile de formare. Date dintr-o ancheta recenta privind participarea angajatilor romani aflati in situatie de risc la formarea profesionala continua arata ca peste 40% dintre angajatii cu un nivel scazut de educatie si competente nu cauta informatii cu privire la activitatile de formare. Acest lucru este valabil pentru angajatii cu varsta intre 18 si 24 de ani, dat fiind ca 43% dintre ei nu cauta acest tip de informatii si pentru cei cu varsta peste 40 de ani (45% dintre ei, de asemenea, nu cauta informatii despre formare), comparativ cu doar 20% dintre persoanele cu varsta intre 18 si 35 de ani care au absolvit licee teoretice sau universitati. Chiar daca partile interesate de IPV ar beneficia de informatii de o mai buna calitate, este posibil ca firmele si indivizii sa continue sa investeasca insuficient in formare datorita lipsei unor stimulente adecvate. De exemplu, este posibil ca firmele si indivizii sa investeasca insuficient deoarece nu pot surprinde toate beneficiile ce rezulta din investitiile in formare. Mai mult, este posibil ca unele dintre beneficiile obtinute in urma competentelor recent dobandite de un angajat, in special competente care nu sunt specifice companiei, sa fie utile pentru viitorii angajatori. Prin urmare, este posibil ca firmele sa decida sa nu investeasca in competente generale sau sa nu investeasca deloc. De asemenea, firmele pot alege sa nu formeze angajatii „mobili”: cu cat este mai mare riscul de parasire a companiei de catre un angajat imediat dupa finalizarea perioadei de formare (adica „vanarea” angajatilor formati), cu atat firmele sunt mai putin dispuse sa investeasca in formare. In Romania, jumatate dintre furnizorii de formare considera ca firmele nu investesc in formarea fortei de munca, deoarece este posibil ca angajatii mai bine instruiti sa-si schimbe locul de munca. Potrivit Anchetei privind educatia adultilor din 2011 (Eurostat), lipsa de sprijin a angajatorilor pentru participarea persoanelor cu varsta intre 25 si 64 de ani la educatie si formare reprezinta un obstacol mai mare in Romania decat in oricare alta dintre cele 30 de tari europene participante la aceasta ancheta. Aceasta reprezinta un obstacol pentru 30% dintre respondentii din Romania, comparativ cu doar 1,3% din Portugalia si cu media UE de 8%. De asemenea, este putin probabil ca firmele romanesti sa adopte programe de lucru mai flexibile, care au potentialul de a promova o mai mare participare la formare, dupa cum arata rezultatele aceleiasi anchete in care 34,7% dintre respondenti au indicat suprapunerea cu programul de lucru ca fiind unul dintre principalele obstacole pentru participarea la formare, comparativ cu doar 4,9% in Slovacia si cu media UE de 18%. Chiar daca partile interesate de IPV ar beneficia de informatii de o mai buna calitate si de stimulente adecvate, este posibil ca firmele si indivizii sa continue sa investeasca insuficient in formare din cauza constrangerilor legate de capacitate institutionala. Cele mai semnificative asemenea constrangeri sunt cele legate de capacitatea financiara cu care se confrunta atat indivizii, cat si firmele. Costul formarii este mentionat ca o bariera in calea participarii la formare de catre 52,5% dintre respondentii la Ancheta privind educatia adultilor din 2011 (Eurostat) din Romania (cea mai mare rata dintre toate tariile implicate in aceasta ancheta), comparativ cu doar 4,7% in Belgia si cu media UE de 13,2% (a se vedea figura de mai jos). Pe de alta parte, firmele mici se confrunta deseori cu dificultati atunci cand este vorba despre mobilizarea unor resurse pentru finantarea formarii angajatilor. In Romania, 44% dintre companiile private afirma ca nu sprijina activitatile de formare pentru angajati din cauza lipsei fondurilor, care este si mai pronuntata in cazul firmelor cu mai putin de 10 angajati (procentul creste la 49% in acest grup). In plus, 79% dintre furnizorii de formare din Romania considera ca finantarea reprezinta un obstacol cheie in calea cresterii participarii la formare (Ancheta Bancii Mondiale privind furnizorii de formare din Romania, 2014).